Am fost astăzi cu copiii de la cateheză la Muzeul Zoologic. Dat fiind că ultimele două întâlniri au fost cu vizionarea unui film cu animale, ne-am gândit să îl completăm cu această vizită. Nu a fost o vreme prea frumoasă, dar nu am stat prea mult pe afară. Intrarea în Muzeu a fost gratuită (doamna de acolo s-a răstit la noi să intrăm că nu au cine să rupă bilete la intrare), doar la Vivariu am plătit ceva. Copiii – dincolo de gălăgia inerentă dar acceptabilă – au fost foarte cuminÅ£i. E o plăcere să ieÅŸim cu ei (au fost 11 în total). ÃŽnainte să ieÅŸim din Muzeu ne-am ÅŸi jucat (dat fiind că nu mai erau alÅ£ii acolo, bătea vântul): le spuneam câte un animal, urmând ca ei să îl găsească în sală.
Am coborât la Vivariu şi acolo tânărul a fost amabil să deschidă la iguană pentru ca cei mai curajoşi să o mângâie. Copiii au fost foarte impresionaţi (sau să spun şocaţi?) să vadă că la una din cuştile cu şerpi era pus un şoricel viu spre hrănire. Din fericire şerpii nu erau interesaţi pe moment, dar copiii erau înduioşaţi de soarta şoricelului şi revoltaţi pe cei care îl dăduseră drept hrană. Abia s-au lăsat duşi de acolo. Noroc că mai erau săliţe de vizitat.
De acolo am mers la Episcopie (că tot e aproape) şi am profitat să intrăm în capela pentru Adoraţie. Ne-am rugat cu copiii, mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru animalele frumoase pe care le-a creat. La un moment dat a apărut pr. Anton Crişan, echipat mai sportiv căci venise să rezolve nişte becuri din capelă. Am profitat de venirea sa, invitându-l să le vorbească puţin copiilor despre Adoraţia Euharistică. A ieşit foarte frumos. Copiii s-au rugat şi cu cuvintele lor. Per total toată ieşirea de astăzi a fost foarte reuşită.
